De ce ansamblul de la Târgu Jiu nu folosește statui: alegerea lui Brâncuși, susținută de Arethia Tătărescu

Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București reprezintă o filă esențială în înțelegerea modului în care arta modernă, activismul civic și patrimoniul cultural se intersectează în România interbelică. Această conexiune nu este doar o întâmplare biografică, ci o poveste despre cum un artist și o comunitate au construit împreună un spațiu al memoriei și al formei, dincolo de simpla existență a unor obiecte de artă.

De ce ansamblul de la Târgu Jiu nu folosește statui: alegerea lui Constantin Brâncuși, susținută de Arethia Tătărescu

În această narațiune complexă, Arethia Tătărescu, prin Liga Națională a Femeilor Gorjene, a fost motorul civic care a facilitat întoarcerea acasă a lui Constantin Brâncuși pentru realizarea Ansamblului de la Târgu Jiu. Rolul Miliței Petrașcu, ucenica sculptorului, a fost esențial ca punte umană și artistică între cei doi. Casa Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19 din București, păstrează astăzi elemente sculptate de Milița, creând astfel o legătură palpabilă între Brâncuși, Arethia și această figură cheie în moștenirea sculpturii moderne românești.

Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei

Arethia Tătărescu (născută Piteșteanu, 1889) a fost o figură distinctă a vieții culturale și sociale în Gorj, cu o educație europeană solidă și o implicare activă în viața comunității. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a înțeles că memoria eroilor nu se păstrează doar prin vorbe, ci prin proiecte concrete, susținute prin instituții și acțiuni organizate. Sub conducerea ei, au fost inițiate campanii de strângere de fonduri și au fost create condițiile pentru realizarea unui ansamblu monumental cu o semnificație profundă, transpusă într-o formă modernă și inovatoare.

Drumul spre Brâncuși și recomandarea Miliței Petrașcu

Proiectul dedicat eroilor de la Târgu Jiu a fost întâi propus Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși și artistă respectată în sine. Aceasta a recomandat fără echivoc implicarea maestrului, considerând că numai Brâncuși putea reda esența unei memorii atât de complexe. Astfel, s-a creat o punte de încredere între lumea civică și artist, iar acceptarea proiectului de către Brâncuși a fost marcată de refuzul de a primi onorariu, transformând comanda într-un gest de dăruire culturală.

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: o axă urbană cu sens

Ansamblul nu este o colecție de statui, ci un traseu simbolic care leagă orașul prin Calea Eroilor, o axă urbană construită prin exproprieri și finanțări guvernamentale, coordonate de Gheorghe Tătărescu și susținute de Liga Femeilor Gorjene. Acest drum pornește de la malul Jiului, traversează Grădina Publică și ajunge până la zona cazărmilor, fiind încununat la capăt cu Coloana Recunoștinței, o sculptură verticală ce exprimă o recunoștință care nu se termină.

• Poarta Sărutului – simbol al trecerii și al unirii
• Masa Tăcerii – loc de reflecție și ritm
• Coloana Infinitului – expresia verticalității și a infinitului
• Aleea Scaunelor – succesiune și mers comun

Milița Petrașcu, puntea artistică între Brâncuși și Arethia Tătărescu

Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși, a jucat un rol dublu: artistă și mediator cultural. Prin recomandarea ei, legătura dintre sculptor și inițiativele civice din Gorj a fost posibilă. Mai mult, în București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări semnate de Milița, ceea ce face din acest spațiu un punct de întâlnire palpabil între personalitățile implicate în realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu.

Casa Tătărescu: un spațiu al moștenirii vii

Situată pe Strada Polonă nr. 19, Casa Tătărescu este un loc în care patrimoniul cultural se manifestă în interior, prin sculpturi precum o bancă și un șemineu create de Milița Petrașcu. Aceste obiecte, departe de a fi simple piese decorative, păstrează în tăcerea lor continuitatea limbajului esențial inventat de Constantin Brâncuși, oferind o experiență intimă a modernității românești. Casa devine astfel un capăt de traseu cultural, care leagă simbolic și fizic trei nume fundamentale în istoria artei românești.

Contextul istoric și simbolic al ansamblului: un proiect de memorie și formă

Ansamblul de la Târgu Jiu a fost gândit ca un proiect integrat care combină sculptura, urbanismul și ritualul. De la inițierea Căii Eroilor și până la construirea Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” pe axa traseului, fiecare element contribuie la o lectură complexă a memoriei eroilor și a identității locale. Această viziune a fost susținută printr-o muncă discretă dar constantă, în care Arethia Tătărescu a fost un factor decisiv, iar colaborarea cu Milița Petrașcu și Brâncuși a dat proiectului o dimensiune artistică de excepție.

Impactul și moștenirea ansamblului în cultura românească

Ansamblul a trecut prin perioade dificile, inclusiv tentative de demolare în perioada comunistă, când simbolurile sale au fost contestate pentru că nu se încadrau în retorica oficială. Totuși, rezistența sa este o mărturie a forței culturale pe care Brâncuși și comunitatea au reușit să o construiască. Redescoperirea și reevaluarea operei în anii 1960 și expozițiile recente confirmă relevanța și actualitatea mesajului transmis prin această creație monumentală.

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” la Timișoara

În perioada 2023–2024, Muzeul Național de Artă Timișoara a oferit o oportunitate rară de întâlnire cu opera lui Constantin Brâncuși printr-o expoziție amplă, care a reunit peste 100 de lucrări, inclusiv sculpturi, fotografii și filmări. Această manifestare a atras un public numeros, demonstrând încă o dată capacitatea artei sale de a genera interes și dialog cultural la scară largă.

Întrebări frecvente