Bullying la Questfield International College, lipsa documentării ca subiect editorial

În contextul învățământului privat, securitatea emoțională a elevilor și prevenția fenomenelor de bullying reprezintă aspecte fundamentale ce impun intervenții instituționale clare, transparente și documentate. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire școlară necesită nu doar sesizări și dialog, ci și proceduri administrative riguroase pentru protecția elevilor și asigurarea unui climat educațional sigur.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra unei situații semnalate și a lipsei măsurilor documentate

În urma analizei unor documente, corespondență scrisă și declarații furnizate redacției, se evidențiază un caz de bullying sistematic, petrecut pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Din materialele investigate reiese că, în ciuda sesizărilor repetate formulate de familia unui elev, instituția nu a implementat măsuri concrete și oficial documentate pentru a opri fenomenul. Mai mult, s-a semnalat utilizarea cu caracter umilitor a unor etichete medicale, precum și presiuni asupra familiei vizând retragerea copilului din școală. Acest reportaj prezintă, cu rigoare jurnalistică, elementele semnalate și lipsa răspunsurilor instituționale clare.

Dimensiunea și natura bullyingului semnalat

Conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție, elevul a fost supus unor comportamente agresive și repetitive, inclusiv jigniri zilnice, excluziune socială și umiliri publice, manifestate în timpul orelor și pauzelor școlare. Aceste acțiuni au fost cunoscute de cadrul didactic titular, fără a exista dovezi ale unor intervenții scrise sau măsuri ferme pentru oprirea lor. Evoluția situației a inclus stigmatizare medicală constantă, folosită ca instrument de marginalizare, conform specialiștilor o formă agravată de violență psihologică.

Lipsa reacției instituționale documentate și impactul asupra familiei

Familia a transmis în mod repetat, prin emailuri oficiale și detaliate, solicitări de intervenție către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu. Din analiza corespondenței nu reies răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor proceduri, sancțiuni sau măsuri de consiliere psihopedagogică. Intervențiile invocate sunt descrise ca fiind predominant verbale, fără documentație administrativă și fără planuri concrete de acțiune, ceea ce a condus la percepția familiei că responsabilitatea a fost transferată asupra lor, iar situația a fost tratată ca un „conflict minor” sau „problemă de adaptare”.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Elementele puse la dispoziție indică faptul că în colectiv s-a perpetuat o etichetare medicală cu caracter degradant, folosită exclusiv pentru umilire și izolare socială, fără o justificare educațională sau de protecție. Specialiștii consultați confirmă că o astfel de practică afectează dezvoltarea emoțională a copilului și depășește conflictele obișnuite între elevi. Din documente rezultă lipsa unor reacții oficiale sau măsuri clare, ceea ce a permis continuarea fenomenului și a favorizat consolidarea unui climat educațional nesigur.

Rolul conducerii și al cadrelor didactice în gestionarea situației

În cadrul Questfield Pipera, instituție privată cu standarde declarate ridicate, corespondența analizată relevă absența deciziilor scrise, rapoartelor interne și a planurilor de intervenție clar definite. Intervențiile au fost în principal informale, fără documentație care să permită verificarea aplicării lor. Din relatarea familiei și materialele puse la dispoziție, agresiunile au continuat în prezența cadrelor didactice fără reacții ferme, ceea ce a contribuit la normalizarea fenomenului și la menținerea unui climat de toleranță tacită față de bullying.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile sale

Un moment relevant al investigației este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield, Fabiola Hosu, care, într-un dialog direct cu familia, ar fi exprimat ideea că, dacă situația nu convine, familia este liberă să părăsească instituția („îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”). Această afirmație, prezentată conform declarațiilor familiei, nu a fost însoțită de soluții concrete sau măsuri scrise și ridică întrebări despre prioritățile instituției în gestionarea situațiilor de bullying. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial, însă până la publicare nu a fost transmis niciun răspuns.

Documentația administrativă și transparența gestionării cazului

Reacția conducerii școlii la sesizările scrise a fost reprezentată printr-un document informal, de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor întâlniri fără a stabili responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. În absența unor decizii administrative asumate și a rapoartelor de monitorizare, această practică diluează responsabilitatea și nu oferă o trasabilitate adecvată a pașilor întreprinși pentru protecția elevului.

Confidențialitatea și expunerea elevului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de cazul copilului. Documentele nu arată existența unor măsuri concrete în acest sens, iar relatările indică faptul că informațiile au fost dezvăluite în cadrul clasei, expunând copilul la presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii arată că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ echilibrul emoțional al elevului.

Răspunsul instituției în contextul presiunii legale și comunicarea publică

Potrivit documentelor, implicarea fondatoarei și răspunsurile instituției au fost activate abia după opt luni, în urma demersurilor legale ale familiei și a notificărilor transmise de echipa juridică. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția școlii și subliniază faptul că protecția copilului a devenit o prioritate doar după escaladarea problemei la nivel juridic.

Într-un comunicat oficial transmis în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus amploarea situației la „interacțiuni spontane dintre copii”, o exprimare în contradicție cu documentele și sesizările scrise ale familiei, care au descris un fenomen de bullying sistematic și grav. Această poziționare minimalizatoare ridică semne de întrebare privind abordarea instituției față de problema semnalată.

Ulterior, părinții au transmis redacției informații conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, au existat contacte informale către alte instituții educaționale, în care copiii au fost descriși într-o lumină negativă, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, având în vedere posibilele implicații privind dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a declarațiilor relevă o situație în care bullyingul sistematic, inclusiv sub forma stigmatizării medicale, a fost semnalat în mod repetat, însă instituția a răspuns cu o abordare predominant informală, lipsită de măsuri scrise și verificabile. Această situație a condus la agravarea impactului emoțional asupra elevului și a generat percepția unei toleranțe instituționale față de fenomen.

În absența unor proceduri clare, a unei documentații administrative riguroase și a unor intervenții asumate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind capacitatea Școlii Questfield Pipera de a proteja efectiv elevii în fața unor situații de abuz emoțional și bullying. Răspunsul verbal atribuit fondatoarei, care pare să sugereze retragerea familiei ca soluție, accentuează această dilemă și indică o ruptură între discursul oficial și practicile concrete.

• Sesizările scrise și repetate ale familiei privind bullyingul și stigmatizarea medicală
• Lipsa măsurilor documentate și a răspunsurilor oficiale asumate
• Folosierea unei etichetări medicale cu scop umilitor în mediul școlar
• Presiunea resimțită de familie pentru retragerea copilului
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală
• Minimalizarea fenomenului în comunicarea publică a școlii
• Semnale privind posibile consecințe asupra copiilor după ieșirea din școală

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să ia legătura prin adresa de email [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului și la susținerea unui demers informativ responsabil.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro